Totalul afișărilor de pagină

Faceți căutări pe acest blog

duminică, 20 noiembrie 2011

Corespondenta (2)


.

From: STEF MARIAN IRIMIE
To:
sau beloia
Sent:
Thursday, October 27, 2011 9:05 PM
Subject:
referitor la tema securitatii private

SAULE,
constat din nou ca in ceasul al XII-lea se da un anunt catre detectivi, pentru ca in mai putin de 24 de ore cei ce au ceva de spus sa nu aibe practic timpul necesar formularii unor probleme de esenta. In cele 24 de ore este inclusa si o noapte. Asta ma duce la gandul ca de fapt se urmareste ca un numar cat mai mic de persoane sa poata schita o reactie.
Era foarte aproape sa nu intru pe net, avand intentia redactarii unui text.
Cine sunt ASOCIATIILE amintite (mai putin ANDR si SINE IRA), ce fac astea si de cand? Pe cine reprezinta?
Doamna Bumbaru chiar vrea sa ne scota ca suntem cu totii niste idioti? Luni va iesi pe media si va clama ca s-a realizat cea mai importanta si magnifica actiune a ANDR etc, etc. Cui foloseste acest formalism in afara doamnei Bumbaru? Eventual lui Mircea Chirila, dar am inteles ca a iesit fum din sine ira.In textul ce l-am citit am regasit o serie de aspecte negative ce vor deveni bumerang, ca si dupa lansarea Fundatiei lui Chirila Mircea. Este acelasi stil.
Lasand la o parte acest comentariu, cati detectivi si de unde, s-au inscris ca vor veni la Tomesti?
27.10.2011
Stef Marian

----- Forwarded Message -----
From: sau beloia
To: STEF MARIAN IRIMIE
Sent: Friday, October 28, 2011 9:14 AM
Subject: Re: referitor la tema securitatii private

Buna dimineata, d-le Stef,

Anuntul de inscriere a detectivilor la lucrarile audierii publice de la Tomesti era trimis de d-na Maria Bumbaru inca din 18 octombrie 2011, era un acelasi tipizat care invita sau permitea inscrierea la lucrarile conferintei regionale a ANDR si se vede ca a fost preluat si ca model de inscriere si la lucrarile audieriii publice din cadrul conferintei regionale.

Aveti dreptate, este posibil sa nu fie intamplatoare concentrarea pe ultima suta, dupa cum e posibil sa fie de vina lipsa de experienta in materie de Public Relations, deci intarzierile organizatorice ale grupului desemnat pentru aceasta, care par sa fie voluntari tineri.

Nici eu nu stiu cine sunt organizatiile partenere ale ANDR care se implica in demararea modificarii legislatiei de detectivism si a celei de paza (Legea 329 si Legea 333) prin lansarea unei initiative legislative de amendare a celor doua legi chiar in perioada in care acelasi lucru se petrece si cu legislatia de securitate nationala, care reglementeaza activitatea serviciilor secrete romanesti.

Dar, analizand si punand cap la cap diverse aspecte pe care le-am constatat pe canalele de comunicare publica si pe piata publica de idei pot sa concluzionez si sa emit cateva pareri cu privire la acele entitati, fara insa sa le si exprim in acest moment.

Diferit de opinia Dv, eu cred ca doamnei Bumbaru nu ii pasa foarte mult daca suntem sau nu niste "idioti", cum plastic spuneti Dv. Cred ca dansa doreste sa vada trecut cat mai repede momentul Conferintei Regionale si al dezbaterii publice,moment delicat de altfel, prin prisma denunturilor mediatice facute recent in mediul virtual la Cluj Napoca.


Ma indoiesc ca domnia sa va face tapaj mediatic pe tema concluziilor de modificare a Legii detectivului, publicitatea post factum acestui moment ar putea-o impiedica sa faca pasii urmatori pe care si i-a propus si astfel ar putea sa pericliteze atingerea obiectivelor de etapa in procesul de amendare. Mai degraba cred ca mass-media nu va afla despre eveniment si despre concluziile desprinse in urma lucrarilor acestuia, mai intai din motivul aratat si mai apoi pentru ca prefera sa nu le dea idei adversarilor sai directi, oferindu-le motive sa o atace din nou, eventual in numar si mai mare. Pentru ca, daca la acest moment afirma doar cativa detectivi ca domnia sa le este debitoare pentru servicii detectivistice executate in diferite cazuri lucrate pe raza lor de competenta de catre presedinta ANDR, este posibil ca dupa conferinta din judetul Timis, un numar mult mai mare de detectivi sau de grupuri de detectivi sa nu fie multumiti ca nu au fost invitati la Tomesti si nu se afla de fata cand se redacteaza propunerile de modificare a Legii 329 si in acest caz, ar putea sa o atace mediatic la alta scara, cu argumente de alt calibru decat cele folosite pentru recuperarea unor sume banesti.


Eu nu pot decat sa retin ca in ultima vreme, sub diverse motive, mai multi detectivi au fost indepartati si exclusi din ANDR, acestia putand acum deveni contestatarii presedintei ANDR si chiar a Asociatiei.

Va intreb, d-le Stef, sa fi fost aceste excluderi doar masuri tactice puse la dosarul strategiei de modificare a Legii 329, sau acei membri chiar meritau excluderea si apoi sa fie ignorati cu desavarsire in toate activitatile ulterioare care priveau detectivii din Romania?


Revenind insa la ideea privind politica de mediatizare eventual preferata in acet moment de catre ANDR, eu personal nu exclud posibilitatea ca atacurile de pana acum din mass media clujeana sa nu fie altceva decat o atentionare camuflata ("Ia vezi, doamna presedinte, nu incerca sa modifici legea de una singura si doar in interesul grupurilor pe care le reprezinti, avem si noi nevoie sa includem in noul text prevederile dorite de catre noi"), atentionare care se va transforma de fapt in uvertura la atacul principal care ar putea urma daca nu se va ajunge in perioada imediat urmatoare la o intelegere intre grupurile si initiativele de modificare a legii.
Dar, ca sa fac toate remarcile la idee, cred ca nu ati observat faptul ca in programul lucrarilor Conferintei este prevazuta inclusiv o conferinta de presa, ceea ce aparent, ar trebui sa combata opinia mea conform careia discretia va caracteriza din plin lucrarile de la hotelul Valea lui Liman. Nu exclud sa apara pe acolo vreun ziarist apropiat presedintei ANDR, care sa inregistreze un interviu cu aceasta, dar fireste sa nu il dea publicitatii, ori chiar sa publice un reportaj despre frumusetile naturale de la poalele muntilor, limpezimea apei si curatenia aerului de la Valea lui Liman.

Ca sa va raspund si referintei Dv fata de d-l Mircea Chirila, seful regional al ANDR, nu stiu daca ii foloseste in vreun fel ceea ce Dv numiti din nou plastic "formalismul doamnei Bumbaru".

Eu as fi un pic mai ingaduitor cu persoana sa, va rog sa remarcati ca daca de la Bucuresti, presedinta ANDR a mentionat in textele de invitare la Valea lui Liman, chiar de mai multe ori, ca participa membri ANDR, ca se pot caza membri ANDR, ca vor lua parte la discutii membri ANDR, Mircea Chirila a fost cel care, apeland la mine pentru a prelua o parte din sarcinile organizatorice vis a vis de conferinta, mi-a cerut sa adresez invitatii si detectivilor ne-membri ANDR, fapt care mi s-a parut absolut merituos si laudabil din partea sa.

Din aceasta atitudine curajoasa, eu am inteles ca in pofida directivei de la centru, pe raza de competenta teritoriala primita de la ANDR dansul si-a asumat acte cu o usoara tenta de autonomie. Asta mi-a placut!

La intrebarea din finalul scrisorii Dv - "cati detefctivi si de unde, s-au inscris ca vor veni la Tomesti?" va raspund ca nu am acces la aceasta informatie. Eu doar am redactat si trimis, pe mail si telefonic, invitatia, dar confirmarile de participare nu s-au facut la mine, ci la secretariatul structurii regionale a ANDR, de la Timisoara.

Nu am dorit sa ma incarc cu astfel de informatii, care ulterior pot constitui motive de discutii, mai ales ca desi am lucrat lungi perioade de timp in slujba ANDR, nu am fost niciodata membru al acesteia.
De altfel acest lucru nu va mai constitui un secret decat in urmatoarele cateva ore, pana voi ajunge si eu la Tomesti. Cand v-am trimis invitatia sa luati parte si Dv la lucrarile conferintei, nadajduiam sa participati asisderea si astfel sa va reintalnesc.

Oricum ar fi, va doresc toate cele bune!

Al Dv, S. Beloia
28.10.2011

Corespondenta (1)


.


From: STEF MARIAN IRIMIE
To: sau beloia
Sent: Sunday, November 6, 2011 10:03 PM
Subject: Fw: Cerere la Ord de zi ANDR

Cand am pomenit de Ion Cantea, am gresit data.

Cele afirmate s-au consumat in anul acesta.

Stef M.

FROM:

Message flagged

Monday, November 7, 2011 8:44 AM

http://a323.yahoofs.com/coreid/49b93485i240dz/vmYx9IsierP4Foy6GSdUjdFf/100/tn48.jpg?ciAa60QBcto8DWy0

Message body

D-le Stef,

Mi se pare foarte interesanta scrisoarea lui Ion Cantea, iar limbajul arhaic-telegrafic in care este scrisa este si mai interesant! Constat ca a fost trimisa unei liste de persoane - probabil ca acestea au calitatea de detectivi. Cunoasteti cumva reactia vreuneia dintre acestea fata de solicitarea (probabil respinsa) lui Ion Cantea?

Din material si din lista de send/caseta de distribuire nu rezulta insa ca cerera ar fi fost trimisa si presedintei Maria Bumbaru, sau Consiliului Director al Asociatiei, decat daca adresa summerschoolromania@gmail.com, inserata la campul de distribuire, apartine Adunarii Generale Ordinare din 6-8 mai 2011.

Scrisoarea lui Cantea nu pare o contestare propriu-zisa la adresa presedintei, ci un semnal, chiar daca cu indiferenta a fost tratat de cea vizata, un semnal ca in ANDR ceva pare sa nu mearga asa cum trebuie, ca asocierea este schioapa sau oarba, ca ar putea, inca de la constituirea Asociatiei, sa se fi nascut si sa fi fost mentinute si perpetuate probleme structurale, din a caror cauza, acum (atunci, in luna aprilie 2011, cand este semnata acea cerere), asocierea profesionala a detectivilor sa aiba de suferit.

Intr-o prima consideratie, Ion Cantea nu a facut altceva decat sa adreseze o cerere pentru a fi incluse pe ordinea de zi si dezbatute, la lucrarile unei adunari generale, cateva aspecte de cert interes pentru participanti.

A cerut sa se discute, nu sa se modifice Statutul si Regulamentul de functionare a ANDR.

A cerut sa se prezinte anumite documente ale Asociatiei si sa se discute pe marginea lor, fara nicio trimitere la vreo stare de ilegitimitate sau de ilegalitate.

Cand insa a cerut sa fie inclusa pe ordinea de zi identificarea - cu acte de stare civila! - a presedintei Asociatiei, cererea sa face o trimitere directa la o stare de ilegalitate, sugerand ca el, Ion Cantea, detine elemente potrivit carora o persoana nu este cine pretinde ca este! Ceea ce ar fi deosebit de grav, de oriunde ai privi lucrurile!

Mai departe, cerand presedintei sa prezinte adunarii generale atestatul sau de detectiv particular, eliberat de catre IGPR, Ion Cantea pare sa stie dinainte ca Maria Bumbaru nu ar detine acest document.

Abia acesta pare sa fie un atac la adresa functiei detinute de presedinta, sau chiar la adresa acesteia, caci daca s-ar dovedi o impostura legata de aceasta functie, postul ar trebui urgent vacantat.

In succesiunea celor solicitate in scris de Ion Cantea si adresate Consiliului Director al ANDR, personal presedintei Maria Bumbaru, catre finalul cererii se mai solicita dezbaterea si aprobarea de catre Adunarea Generala a unui sir de propuneri, aprobari care daca ar fi fost date prin vot ar fi putut semnifica faptul ca la data respectiva in ANDR s-a produs o completa si totala reasezare a Asociatiei pe cu totul alte baze, fundamente si principii.

Or, in opinia mea, o asemenea transformare de proportii ar fi putut avea loc doar daca in adunarea generala a detectivilor s-ar fi dovedit si adunarea ar fi constatat ca sunt nule vechile situatii, actele constitutive, Statutul si Regulamentul de functionare, declaratiile de asociere a membrilor fondatori etc.

Imi pun o prima intrebare - oare Ion Cantea a stiut el ce a stiut cand a cerut includerea pe ordinea de zi a acestor subiecte?

A doua intrebare - oare presedinta Maria Bumbaru a pus cererea lui Ion Cantea in discutia Consiliului Director al ANDR, la sedinta ce probabil a precedat lucrarile adunarii din 6-8 mai 2011, si structura colectiva a respins cererea petentului? A supus-o la vot ori a respins-o prin propria vointa si putere si a bagat-o sub pres, considerand ca asociatia nu este a detectivilor, ci a sa exclusiv?

A treia intrebare - Ion Cantea, ca membru cu drepturi depline al ANDR, s-a limitat la acest simplu demers pentru a-si aduce contributia la dezvoltarea cadrului democratic care domneste in activitatea de conducere a Asociatiei sau a inteles sa continue a milita pe taramul imbunatatirii relatiilor de asociere conform vointei si puterii membrilor acesteia?

Cu stima,

S. Beloia.

.

Despre scop si despre mijloace in reconceptualizarea detectivismului



.

de Saul Beloia, 20 noiembrie 2011

.


Desigur ca a sedea pe margine, a privi la confruntarile ideologice din sanul breslei detectivilor, asa cum fac eu de ceva vreme, a analiza si a trage concluzii, atata cat ma duce priceperea, ar parea sa spuna ca nu am altceva mai bun de facut! Ba mai mult - fiecare dintre competitori, ar putea cu buna dreptate conform propriilor interese sa spuna ca sunt carcotas, ca fac jocul adversarului, ori, daca am tras concluzii neplacute ambilor combatanti, ca il reprezint pe un al treilea, ce asteapta rabdator ca primii doi sa isi epuizeze energia, pentru a intra in teren si a transa disputa in favoarea sa.

Desigur, toate aceste posibile pozitii ale beligerantilor constituie si ele materia prima in analiza unor crampeie din fenomenul detectivistic si numai bine sunt cu constiinta impacata ca am tinut cont si de opiniile lor.

Revenind la audierea publica de la Valea lui Liman, care urma sa initieze un proces de amendare a Legii 329/2003 astfel incat insesi fundamentele detectivismului sa fie modificate, incepand cu chiar accesul in profesie, mie mi se pare ca evenimentul a fost sursa ce a generat starea de lucruri ce inca mai rabufneste, partial in publicatia Detectivul.ro si partial in retelele telematice ale detectivilor. In contrast cu maretia scopului propus, a lipsit sprijinul profesionist din partea detectivilor prezenti, sala a fost vizibil slab pregatita pentru abordarea subiectului, depozitiile au dovedit amatorism si au batut campii, de cele mai multe ori faca nicio gratie, fapt chiar remarcat de catre unul dintre invitatii ne-detectivi, iar grupul de experti, in mai multe situatii a fost nevoit sa intervina si sa salveze discutia si situatia de ansamblu.

Peste toate aceste neimpliniri ce tin de instrumentarul participativ, mai este posibil ca finalizarea audierii publice sa nu faca altceva decat sa mai umple sertarul vreunei comisii dintre acelea multe ai caror membri strang initiative legislative de la cetateni si se prefac ca le si iau in seama cand participa la legiferare.

Voi conchide ca zarurile privind realizarea securitatii cetateanului de catre organizatii private nu la Valea lui Liman s-au aruncat, dar ca exercitiul democratic al exprimarii liberei opinii s-a produs aici cu mare succes si ca, pus in opera de societatea civila, reprezinta un varf de performanta si poate constitui un util indreptar pentru alte viitoare initiative.

Cam in vremea cand am aflat despre evenimentul detectivistic ce urma sa se savarseasca si pana incoace, hat dupa incheierea lui, m-am tot intrebat de ce Mircea Chirila, pe care il recunosc a fi unul din putinii docti prezenti la lucrari, a preferat sa isi risipeasca energia organizandu-l sub egida Asociatiei Nationale a Detectivilor din Romania – ANDR, chiar reprezentant regional al acesteia fiind - si astfel sa ancoreze dosarul intregii initiative intr-un ilustru anonimat?

Nu am putut intelege de ce a ratat ocazia sa organizeze si sa deschida dezbaterea temei sub egida propriei organizatii neguvernamentale si astfel sa aduca in beneficiul initiativei sale aportul coplesitor al unui mare numar de ilustri intelectuali banateni grupati inca de la infiintare in staff-ul acesteia? Si in context, sa obtina efecte si un ecou incomparabil mai mare si de un cu totul alt impact chiar si in sfera Parlamentului Romaniei, cu sanse mai bune, zic eu, de a initia amendarea Legii 329/2003!

Si totusi, in pofida unei atari perspective, ANDR a fost cea care a patronat - prin presedinta sa si prin cei cativa membri detectivi veniti din tara - lucrarile audierii publice ce viza crearea unui curent de opinie menit a aduce anumite avantaje categoriei profesionale a detectivilor.

Sa fi savarsit Mircea Chirila o eroare de strategie?

Putin probabil, pentru ca ani de zile, agenda sa zilnica de lucru era construita pe principii strategice, mai ales in perioada cat avusese responsabilitati nationale – in calitate de sef de serviciu departamental de informatii, sau regionale - ca si responsabil cu securitatea frontierei de stat si a combaterii traficurilor de toate felurile!

Sa fie vorba de o eroare tactica, pe care, daca acum ar realiza-o, ar putea sa o indrepte printr-un simplu joc de glezne? Si asta este putin probabil, pntru ca am remarcat ca Mircea Chirila, care stie foarte bine sa sesizeze greselile altora, evita cu maiestrie propriile greseli! Cunoscandu-l oarecum personal, nu pot sa cred ca Mircea Chirila nu ar fi inclus un asemenea eveniment in calendarul propriei fundatii! Si atunci?

Daca apreciem ca ANDR parcurge o etapa mai putin prolifica atat pentru membrii sai – imputinarea numarului de cotizanti, scaderea gradului de fidelitate prin dezertare si prin trecerea la alte structuri asociative, cat si pentru presedinta sa, ce pare sa se situeze implacabil intr-un prelung con de umbra, gestul lui Mircea Chirila pare a fi un foarte util balon de oxigen oferit Asociatiei. Asa stand lucrurile, plasarea evenimentului sub umbrela unei asociatii ce chiar daca pare aflata in contradictie cu insasi principiile care o fundamenteaza, ar putea sa readuca increderea membrilor asociatiei in actul de asociere si in proprii lideri, ar putea sa ii reapropie de statutul si regulamentul acesteia, ba chiar ar putea genera un curent de simpatie menit a aduce noi membri sau a readuce inapoi o parte dintre dezertori! Proces care, in situatia actuala a prefacerilor din mediul detectivismului romanesc, ar fi asimitat unui adevarat succes si ar fi receptat drept o victorie deplina si o buna lovitura de imagine!

Asadar, de ce sa fi dorit Mircea Chirila sa atinga scopul comunitatii detectivistice nu prin institutia ce ii apartine exclusiv, ci printr-una de care s-a apropiat doar de doi-trei ani?

Drept este, Mircea Chirila este stiut cu atitudini si gesturi demne de un bun samaritean, la masa sa oricand avand loc orice flamand! Se stie ca gesturile sale, intotdeauna de amploare, au generat mai mereu o multumitoare stare de mecenat celor cu care s-a aflat in contact. Sa fi fost asta suficient pentru a-l determina ca, prin alegerea facuta, sa readuca in atentie atat ANDR cat si pe presedinta sa si sa le faca partie?

.
.

luni, 7 noiembrie 2011

Lucruri ce trebuie spuse inainte de toate


.


Atatea ar fi de spus despre cele intamplate in ultima vreme in viata publica a categoriei profesionale a detectivilor, incat pare ca ar fi o adevarata realizare din partea mea sa abordez problemele intr-o ordine pe care toata lumea sa o socoteasca in mod unanim ca prioritara!

Judecand dupa instrumentele folosite in tratarea unor probleme, prima senzatie este ca detectivii au intrat in campanie electorala cu mult inaintea grupurilor politice. Vreun observator pesimist ar spune ca un grup politic interesat sa puna in propria obedienta detectivii, i-a impins spre o campanie cu iz electoral si ar prognoza ca alt grup politic va incerca sa contracareze demersul. Vreun observator optimist ar zice ca mediul detectivistic a fost urcat pe bancul de testari, pentru a i se vedea din timp reactia in pragul destelenirii legislatiei de securitate nationala. Vreunul neutru ar putea conchide ca amandoi cei dinainte ar putea avea dreptate.

Pe de o parte, dezvaluirile, denunturile mediatice si acuzele formulate la adresa unor persoane, e drept private, dar amplasate la varful Asociatiei Nationale a Detectivilor din Romania - ANDR, publicarea de documente incendiare, inclusiv de scrisori private, interventiile multiple in favoarea exclusiva a acuzatorilor, toate acestea pot fi intelese fara echivoc ca purtatoare ale dorintei de schimbare a conducerii asociatiei, a politicii acesteia sau cel putin a vreuneia dintre deciziile de mare importanta luate in cadrul lucrarilor congresului din 2010.

Pe de alta parte, tacerea deja prea lunga a partii aratate cu degetul, lipsa de reactie a unui organism cu o conducere la urma urmei colectiva, care functioneaza pe principii afirmat democratice, privat dar cu larga expunere publica, toate acestea par sa indice fie o deplina siguranta de sine, fie dimpotriva, o imensa teama fata de intrarea in arena, fata de acceptarea confruntarii fata in fata si a luptei de idei, aceasta in conditiile in care o reactie oficiala a ANDR este asteptata de la bun inceput si un spatiu la ziar i-a fost alocat din start, fie, finalmente, pot sa tradeze o grija deosebita de economisire a munitiei, ce ar putea fi pastrata pentru alte batalii, ce-ar sta sa vina!

Ce poate sa inteleaga detectivul de rand, cel ca mine, in fata unei atari situatii, intre doua congrese ANDR in care nu au fost nici cele mai mici dispute pe tema candidaturilor la functia de presedinte ANDR?

Dintr-o prima perspectiva, toate au inceput pe 29 octombrie 2011, odata cu desfasurarea intalnirii de la Valea lui Liman, cand sala de sedinte a hotelului a gazduit cateva zeci de persoane din toata tara – detectivi si nedetectivi, iar restaurantul a primit pana la refuz musafiri dintre cei mai distinsi si diversi.

Parea ca tema privind apararea securitatii, drepturilor si libertatilor cetateanului, prin mijloace si metode specifice detectivului particular, a suscitat interes, daca ar fi sa ne luam dupa faptul ca o suma de persoane au sosit acolo pentru dezbateri tematice.

Daca ar fi sa raportam insa numarul participantilor la cifra de 2000 de detectivi atestati la nivel de tara, interesul fata de problema pare sa apartina unui grup ceva – ceva mai restrans, localizat doar la nivelul ANDR.

Dintr-o alta perspectiva insa, se parea ca toate au inceput odata cu audierea Directorului SRI in Comisia parlamentara de control a activitatii SRI, eveniment derulat cu o saptamana mai inainte, de fapt odata cu preluarea in presa virtuala a adnotarilor referitoare la tema securitatii ceteteanului. Desigur, sefii SRI mai prezentasera rapoarte, acestea fusesera preluate si discutate si in alte dati, insa parea ca de data aceasta, printr-o ciudata potriveala, abordarile d-lui George Cristian-Maior si cele ale d-lui Mircea Chirila, gazda a dezbaterii pe marginea temei privind securitatea privata a aceluiasi cetatean, nu numai ca s-au suprapus intrucatva ca mod de abordare, dar s-au si sincronizat in timp cu oarecare precizie. Departe de mine gandul la anumite confidente intre cei doi demnitari ai statului.

Mai degraba tind sa cred ca o pasarica din mediul parlamentar i-a soptit celui din urma titlul temei audiate de catre comisia SRI si i-a dat astfel ocazia sa pregateasca si sa exprime, sub auspiciile ANDR, dorinta de a face parte din nou din clubul select al aparatorilor securitatii, dar de pe metereze private, asta dupa ce in urma cu multi ani a parasit structurile Brigazii Antiteroriste a SRI pentru a ocupa un post de seama in MAI.

Cumva-cumva, dintr-una din perspective, parea ca SRI ar dori sa spuna ca legislatia actuala de securitate nu mai poate proteja cetateanul in fata riscurilor si amenintarilor mileniului 3, iar din cealalta perspectiva, mediul detectivistic parea sa spuna ca in legea proprie ar mai fi loc de o prevedere-doua, care sa ii atribuie sarcini in materia securitatii cetateanului onest si platitor de taxe, caruia noul stat - modern si mai suplu, i-ar fi ceva mai dificil sa ii asigure – potrivit actualelor prevederi - cele necesare sigurantei sale.

Prin forta obisnuintei sau prin cea a imprejurarilor, m-am numarat si eu printre cei invitati la manifestare, ecusonul cu chenar verde ce-mi purta numele imi preciza calitatea de invitat, iar o lista scrisa de mana cu greseli, corecturi, adnotari si subnotari, preciza si suma de 100 de lei pe care trebuia sa o achit unei domnisoare din staff-ul central al ANDR, ce reprezenta asa zisul secretariat tehnic al adunarii. Mai facusem astfel de plati la consfatuiri anterioare, asa ca nu am cerut chitanta, iar secretara nu parea dornica sa elibereze una. Am renuntat sa mai primesc si ecusonul, dar la calitatea de invitat –nu, la urma urmei, eu mobilizasem sau adusesem la lucrari, nu-i asa, aproape un sfert dintre detectivii prezenti. Imi castigasem niste drepturi acolo, nu? Asa ca am luat parte, cu toata atentia necesara unui observator extern.

In cei 5 ani de cand fusesem admis in randul detectivilor particulari, nu reusisem sa ma inscriu in ANDR si sa devin membru al acesteia. Marturisesc ca principalul motiv al ezitarilor mele a fost o constatare vizuala – anume, ca Asociatia pierdea cu mare usurinta unele nume de pe lista celor 24 de membri fondatori dar si de pe lista detectivilor de onoare ai acesteia.

Pentru ca nu am reusit sa aflu daca detectivii fondatori au plecat de buna voie sau au fost inlaturati, daca detectivii de onoare au renuntat singuri la calitate ori li s-a retras, am preferat sa ma tin la distanta, asa ca am ezitat sa intru intr-un club despre care unii spuneau sus si tare ca este select, iar altii fie se abtineau, fie radeau manzeste. Mai apoi am aflat ca desi intr-o vreme Asociatia, modesta ca numar de membri, militase pentru cresterea numarului celor inscrisi, acum adopta, conform unei reorientari dogmatice, o politica noua potrivit careia a trecut la retragerea calitatii de membru unui numar semnificativ dintre membrii sai traditionali.

Calitatea de nemembru nu m-a lipsit insa de placerea de a fi voluntar timp de aproape un an, de a desfasura o placuta, instructiva si utila munca in beneficiul structurii banatene - proaspat recunoscuta de la centru si infiintata odata cu numirea unui reprezentant regional in persoana lui Mircea Chirila - si nu in ultimul rand de a ma afla in apropierea unor factori decizionali de la varful ANDR si de a angaja relatii profesionale cu acestia deopotriva din sfera pragmatica a profesiei si din cea teoretica si organizatorica.

.


Detectiv particular, securitate privata, centralism sau descentralizare


.


Periodic, problematicile identitare si asociative revin pe agenda de lucru a mediului detectivistic din Romania, gasirea identitatii prin asociere capatand valentele unui forum de discutii ce pare a dispune de notabile volumuri de combustie si de bune predispozitii pentru arderi interne.

Fenomenul poate fi de bun augur, prin dialog si dezbatere putandu-se decanta, fixa, retine si valorifica ideile de valoare.

Dezbaterea, initiata de o buna bucata de timp, dar totusi incipienta sub aspectele ei axiologice, constituie o foarte buna sansa pentru evidentierea si aducerea pe locul meritat a profesiei de detectiv particular dar si a conceptului de securitate privata

Nu pentru a da tonul discutiei, nici pentru a da o turnura dezbaterii, dar pentru a expune o opinie – imperfecta desigur, dar perfectibila prin abordari si din alte perspective, incercam sa creionam cateva idei de context.

Ca sa nuantam cadrul pe care opereaza Legea 329 din 2003, text lipsit in mod grav de un preambul de motivare, trebuie spus ca detectivul particular activeaza in cel mai important domeniu de activitate – cel al apararii.

In acelasi registru critic, mai este necesar de spus ca desi legea se refera inca din primul sau articol la aspecte esentiale si concrete ale profesiei, ea le omite pe cele rezultate din dubla calitate a detectivului – cea de investigator si cea de agent economic.

Din acest motiv, poate ar trebui precizat ca investigatorul aflat in activitate pregateste si executa contractual, in mod privat si cu respectarea legislatiei de toate felurile – civila, penala, comerciala - acte de intelligence pe care le directioneaza catre beneficiari privati, contra cost.

Din aceasta perspectiva, activitatea de agent economic desfasurata de catre detectiv se supune regulilor de cerere-oferta si in timp ce isi vinde serviciile, acesta are de depasit greutati de tot felul si simte nevoia asocierii pe criterii profesionale.

Dupa intrarea in vigoare a Legii 329/2003 nu au lipsit nici initiativele si nici ofertele de asociere profesionala pe piata serviciilor de profil, unele propunandu-si vocatii nationale si veleitati de reprezentativitate peste hotare, altele multumindu-se sa isi afirme arealuri doar regionale sau locale.

In mod firesc, fiecare formula asociatiativa a vizat obtinerea si cresterea bunastarii membrilor ei si aceasta s-a vazut din chiar amplasarea structurilor asociative in teritoriu – fie in orase cu mari porturi si aeroporturi, cu mari noduri ale infrastructurii de transport marfuri si persoane, fie in proximitatea localitatilor cu mari vami si puncte de trecere a frontierei de stat, fiind vizibila o strategie elaborata pe criterii pur economice, care au vizat primordial amplasarea in puncte nodale, de interes pentru potentiala viitoare clientela.

Copiind modelul administrativ aflat in uz la nivelul anului 2000, Asociatia Nationala a Detectivilor din Romania - ANDR – a devenit lider pe piata romaneasca imediat dupa constituirea sa chiar inaintea aparitiei Legii 329, iar afirmarea unei vocatii nationale, crearea de structuri judetene si regionale, numirea de responsabili in fruntea acestora, atragerea unui corp relativ numeros de membri, intrarea in contact cu similari din afara tarii, aderarea la structuri profesionale transnationale si afirmarea vocatiei internationale nu au constituit decat pasii succesivi care i-au configurat pozitia de lider, dar si viitorul traseu in piata.

Trebuie spus ca, departe de a fi singura structura asociativa aparuta in materia detectivismului, dar beneficiind de amplasarea in apropierea marilor concerne de presa din Bucuresti, ANDR a fost singura ce si-a asigurat o promovare mediatica substantiala, care a creat impresia ca in domeniu altii nu mai exista.

In fapt, cel putin in partea de vest existau asociatii de detectivi similare, insa modeste sub aspectul puterii economice, promovarii mediatice si numarului de membri.

Activand intr-un mediu economic guvernat de legitatile cererii si ofertei, intr-un cadru deplin concurential, ANDR a valorificat cu pricepere si diplomatie, poate in detrimentul structurilor asociative similare, capitalul de imagine creat si a inceput demersuri de anihilare a concurentei.

Fara a putea fi acuzata de canibalism, se poate afirma cu deplin temei ca ANDR a actionat legal pe o piata libera, guvernata de legile specifice societatii de consum si, tratand de la egal la egal celelalte asociatii profesionale ale detectivilor, desi fortele lor nu erau egale, le-a decis soarta.

Ani buni, in plan intern, ANDR a fost agreata, acceptata si sustinuta, poate cu anumite exceptii, de catre detectivii detinatori de atestat IGPR sau de licenta de functionare IGPR.

Cert este faptul ca la un an dupa aparitia Legii 329, modelul administrativ centralist a inceput sa fie abandonat si din ce in ce mai mult, notiunea de autonomie administrativa locala a inceput sa fie impusa ca un viitor model de organizare a guvernarii tarii.

In mod firesc, cei ce aveau de castigat de pe urma noii conceptii - asociatiile mici si detectivii tributari ideii de autonomie locala - si-au insusit-o fara rezerve si au inceput sa gandeasca formule care sa le aduca ceea ce toata lumea de pe piata dorea: putere decizionala pe piata informatiilor private si deci - bani. Noul trend a intrat din start in conflict cu sustinatorii modelului centralist anterior, asadar cu ANDR si a devenit evidenta aparitia cadrului propice pentru emiterea primelor critici ale modelului de organizare profesionala promovat si reprezentat de catre asociatia din capitala.

De la atacarea politicii centraliste a Asociatiei pana la atacarea – justificata sau nu, asta urmeaza a se vedea, a presedintei acesteia, nu a fost decat un pas. Asupra Mariei Bumbaru se executa in prezent foc incrucisat, ea devenit tinta tragatorilor amplasati la Cluj Napoca si la Timisoara. Tirul s-ar putea inteti prin intrarea in dispozitiv si a altor lunetisti, despre care se afirma ca ar putea deja avea cartus pe teava. Este posibil ca in viitor domnia sa sa deconteze, in formule dificil de estimat la aceasta ora, neajunsurile organizarii tributare unui model politico-administrativ revolut, specific etapei in care a luat fiinta asociatia pe care o conduce.

Inaintea intalnirii organizata de catre d-na Maria Bumbaru la Tomesti, in judetul Timis, la data de 29.10.2011, estimam cu tarie ca provocarea la dialog lansata in publicatia “Detectivul” la Cluj Napoca si sustinuta de la Timisoara - va fi tratata fie doar ca o simpla manusa aruncata si nu va genera reactii de la Bucuresti, fie drept un for legitim si in acest caz se va raspunde, lupta de idei putand incepe de la recunoasterea reciproca a celor doua tabere ca fiind doua poluri ideologice opuse.

Spuneam anterior acelei date ca este posibil ca nici ANDR si nici presedinta sa sa nu raspunda contestarilor formulate si sa se concentreze pe programul de amendare a Legii 329/2003, dar acceptam ca ar fi posibil ca cei cinci membri ai Consiliului Director sa se interpuna si sa formuleze un raspuns in nume propriu, in apararea colegei lor.

Despre cata putere de previziune am avut sau nu, in materialele viitoare!

.